Sub cupola

  In sfarsit soarele e din nou pe cer, de cateva zile bune.Ploile reci par acum doar franturi ale cosmarului meteorologic care ne-a tinut in casa toata luna Mai.
  
  Alaltaieri, am iesit in sfarsit la zbor, cu Tavi in postul din spate.Dupa primul zbor de aclimatizare, am inceput sa preiau incet, una cate una sarcinile din cabina.Nu sunt multe, dar inca le gandesc, nu sunt inca automatisme dar cu siguranta vor deveni.Incet,incet le simt cum se ordoneaza in minte.

 Imediat ce se siguranteaza cupola sunetele devin estompate. Colegul se aude de dincolo de plexiglass, infundat, ca intr-o comvorbire telefonica la distanta.Se apleaca langa planor pentru a clansa cablul.E randul meu sa trag maneta declansatorului.Aud cele doua batai in fuselaj semn ca e gata, si dau drumul manerului.Colegul se ridica si smuceste de doua ori de cablu ca sa se asigure ca totul e in regula si alearga spe capatul de plan. Ii fac semn ca totul e in regula si ne pune la orizontala.
 Maneta de actionare a flapsului aluneca pe langa antebratul meu stang in pozitia +2.De data viitoare asta va fi tot treaba mea.
  - Sa anunt? intreb eu.
  -Da! De acum tu faci convorbirile, raspunde Tavi.
 Imi pun ordine in ideei ,caci nu vreau sa zic vre-o tampenie.Apas butonul alb din varful mansei, astept o secunda si apoi:
 - Doi noua doi zero, gata de decolare cu cablu Cornetu' !
La cap de plan fanionul se agita deasupra capului cuiva, si pot vedea cum in fata noastra parasuta de recuperare se strecoara prin iarba, odata cu intinderea cablului.Apas butonul, astept si apoi:
 - Intins, trage!
 Mosorul ne trage din iarba, iar cupola se umple pentru o fractiune de secunda de sunetul rotii care ruleaza in iarba.Ne desprindem si sunetul dogit se transforma in suierat.Din spate Tavi exclama mai mult pentru el:
 - Am plecaaaaaaat!!!
 Panta, urcare, suierat, 200 de metri, in fata cer fara pata, in laterale un aerodrom grabit care fuge pe sub noi, 300 de metri, declansare, in zare pe aceiasi directie cu vitezometrul din cabina, lacul de la Mihailesti.Trag manerul declansatorului de doua ori, apas butonul, uit sa astept:
 -Doi noua doi zero, declansat.
Din neant se aude confirmarea iar eu urmez exercitiul. Timpul zboara mai repede ca noi,si pana sa ma dezmeticesc suntem la virajul trei.E randul meu din nou sa anunt:
  - Doi noua doi zero, la virajul trei, pentru aterizare!
Vocea din eter imi raspunde si in jurul meu incepe procedura de aterizare.Aerodromul ce fugea sub noi mai devreme s-a intors.E chiar in fata noastra.Flapsul coboara si franei culiseaza sub actiunea lui Tavi, care in acelasi timp ma atentioneaza sa stau cu ochii pe comenzile pe care le face.
 Trecem peste drum, suntem la cap de pista, si iarba incepe sa alerge sub parca din ce in ce mai repede.Inca o secunda si suntem jos.Huruitul rotii umple din nou cupola, si peste nici o secunda zborul se incheie.

 ... va urma ...

Ieri

   Alaltaieri a plouat spre seara si chiar am vazut cateva bucati de gheata pe parbriz.Ziua urmatoare parea compromisa desi undeva in sinea mea speram ca spre dimineata plafonul de nori se va ridica.Nu a fost asa , dar totusi la ora 8.00 am plecat spre aerodrom caci fusesem convocati.Am stat mai mult cu ochii pe cer prin parbriz si mai putin la sosea.Am ajuns devreme...cam cu jumatate de ora mai devreme.Pe drumul de pamanat ce duce catre bariera, ochiuri mari de apa aminteau de aversa de ieri. Dupa o iarna capricioasa, cu sambete si duminici petrecute in sala de curs,speram ca in sfarsit vremea buna sa ne insoteasca la zbor.Am oprit in curtea aerodromului, si m-am dus sa imi unesc tristetea cu MIG-ul 21 de la poarta.Si el e trist si aspectul sau tradeaza asta.Strajuieste intrarea din aerodrom, impresionat dar invins in acelasi timp...

 O jumatate de ora mai tarziu suntem 5,si asteptam in hol un deznodamant pentru ziua asta.Cosmin ne zice ca e posibil totusi sa zburam azi...El stie mai bine.E instructor.Nu avem decat sa il credem.Zice ca e posibil in cazul in care sonda meteo se intoarce cu vesti bune despre plafonul de nori. Nimbostratus, deducem noi dupa o scurta consultare.Astia sunt un model de nori de tipul " moartea pasiunii".In descrierea lor cea mai tragica propozitie e aia in care scrie ca se gasesc in interiorul lor, toate formele de agregare a apei.Nema zbor azi.

 Cosmin ne indruma la hangar pentru pregatirea la sol, si odata cu reintoarcerea sondei meteo, in usa hangarului, incepe si ploaia, intai incet,apoi torential pentru scurt timp si in final mocaneste. Nice!

 Pe la 12.00 o intindem spre Bucuresti, prin aceiasi ploaie marunta,peste aceleasi gropi pline cu si mai multa apa, si pe langa acelasi MIG trist.Revenim saptaman viitoare.

Colinda

Ne ajunse iarasi vremea Craciunului.E a mai faina sarbatoare pe care o stiu pentru ca an de an imi aduce semnificatii noi,in afara de aia pe care o stim cu totii.Nasterea Mantuitorului.Cel care prin sacrificiul Lui (asa cum spune povestea) ne-a curatat de pacate.Trimis de insusi Tatal, care ne-a iertat.Pe toti.Pe noi toti pacatosii.Frumos.Facuti dupa chipul si asemanarea Lui dar fara atributul acesta.Fara puterea de a ierta.Pacat.Lumea ar fi aratat alfel.Nu sunt o persoana religioasa, dar povestea asta a Craciunului,imi place.Ma refugiez si eu in ea, an de an, aproape la fel ca toti ceilalti.Aproape la fel spun, pentru ca eu nu incerc sa fiu mai bun de Craciun.Si pana la urma de ce sa fiu numai acum, daca in restul anului nu am reusit.Pe cine sa mint?Pe cei din jur?Nu am cum! Vor simti in restul anului gadilatul mustatilor de Grinch.Pentru mine?Dar pentru mine sunt cel mai bun,nu?Bine...nu sunt.Recunosc,dar numai in sinea mea.Oricum,o spoiala de bunatate asa de sarbatoare tot nu foloseste.Mai bine lipsa.

Si pana la urma de ce e faina sarbatoarea asta?Pai..pentru mirosul de brad,pentru gustul de sorici,pentru aroma sarmalelor,pentru sfantul cozonac al mamei,pentru amintirile copilariei,pentru asteptarea infrigurata a cadourilor sub brad, pentru fetele zambitoare ale celor dragi,pentru chipul lui Mos Craciun si pentru nasul rosu al lui Rudolph.

Craciun fericit! voua tuturor. Si un colind...

Rammstein - Pussy

De la subtilul "Stripped" la mai putin subtilul "Pussy".Nu pot decat sa constat cat de "completa" devine din punct de vedere artistic trupa Rammstein.Nu incercati sa gasiti vre-un inteles ascuns.Ascultati, luati aminte,si bagati mare! (sau mica...marimea nu conteaza oricum)

http://www.visit-x.com/rammstein

Michael Jackson a plecat.

Astazi dimineata am auzit la radio ca regele muzicii pop,a murit.Ma indoiesc insa ca se poate spune despre o astfel de persoana ca a murit.Pur si simplu Michael a plecat in turneu.

Desi controversat si blamat in ultimii ani,pentru iesirile din viata reala,Michael reprezinta poate cel mai puternic fenomen muzical pe care l-a cunoscut lumea.Si eu deasemenea.Am crescut cu muzica lui Michael,pana in '89 la Metallica si din perioada in care ascultam melodiile lui am o groaza de amintiri.Tin minte ca stateam cu var'miu lipiti de un casetofon obosit,si practic faceam auditie cu orele,intorcand caseta de pe o parte pe alta.Melodiile de pe album se succedeau si noi stiam deja ordinea,si versurile.Copiam casetele de mai multe ori, caci benzile ajungeau sa fie distorsionate,completam copertile cu pixul sau cu carioca,si tineam albumele aliniate in biblioteca la loc de cinste.Era perioada oracolelor,si nu exista ca la intrebarea "Ce cantareti va plac?" sa nu se raspunda cu Michael.Ba uneori chiar exista intrebare separata de genul "Va place Michael Jackson"?.Tot in perioada aceea am vazut la televiziunea firava si libera si primul videoclip cu adevarat profesional.Se numea "Thriller" si era cu cateva sute de ani lumina inaintea varietatilor de la noi sau a programelor de la bulgari.In 1992 am simtit (atat cat poate intelege un copil la 11 ani) ce inseaman isteria unui concert si am vazut pentru prima data fani adevarati.Tin minte ca la televizor am vazut o fata,pe aeroport care plangea in hohote si care spunea:"A plecat,si sunt sigura ca nu o sa mai vina niciodata!".Avea dreptate.The showman has left the building.

Mergi in pace Michael si cand te intalnesti cu ei,sa-i saluti din partea mea pe Freddie,pe Lennon,si pe Hendrix.

Manowar - Tata (Father,varianta in romana)

Pe Manowar i-am vazut pentru prima data live,in concert la Festivalul de Rock de la Kavarna,in Bulgaria.Atunci am experimentat practic,teoria comform careia nu e indeajuns ca o trupa sa urce pe scena si sa cante si ca cei de pe scena trebuie sa creeze o legatura cu cei din public,pentru ca reprezentatia sa fie pe deplin reusita.Dupa ce au adus pe scena un fan care a cantat alaturi de ei cateva acorduri si i-au daruit acestuia chitara cu care a cantat,pe final de concert au cantat imnul national al Bulgariei.In clipa in care au rasunat primele acorduri ale imnului,pe stadion s-a facut liniste deplina, bulgarii fiind blocati pentru cateva momente.Au cantat impreuna imnul si sincer nu cred ca am vazut oameni mai mandrii de nationalitatea lor la vre-un concert.I-am inteles mai bine pe bulgarii din seara aceea,atunci cand am ascultat piesa "Father",cantata in limba romana.

Cei de la Manowar au ales o piesa de pe viitorul album si a inregistrat-o in 16 limbi diferite printre care si in limba romana.Acest lucru este nemaintalnit in istoria muzicii metal,iar meritul celor de la Manowar este cu atat mai mare avand in vedere ca interpretarea este aproape de perfectiune,putine fiind momentele in care se aude un accent americanesc.Versiunea in germana cel putin suna 90% a Rammstein.

Dincolo de simplitatea versurilor se afla insa mesajul pe care melodia il trimite catre noi cei care indiferent de vointa noastra vom avea intodeauna o legatura imposibil de desfacut cu cei care ne-au dat viata.Mai presus de orice credinta sau incertitudine,e faptul ca ei sunt parintii nostri si pe ei trebuie sa-i cinstim inainte de toate,caci acela care nu isi cinsteste inaintasi nu se cinsteste nici pe el insusi.

Hail Brothers! Hail King Eric!

Bucurie mare aici la noi, se pare ca efectele crizei au trecut.Piata de IT isi revine iar industria computerelor e din nou pe val.
Minunea pe care o anticipasem ieri in primele ore ale diminetii cand am zis ca simt o schimbare puternica,s-a intamplat.Dupa mai bine de un an in care am sperat intens,in sfarsit:

S-A VANDUT UN LAPTOP!

Ii multumim domnului care ne-a scos din foame,si asteptam si restul de clienti pentru celelalte ,nu mai putin de, sapte laptopuri pe care le mai avem pe stoc.
In ritmul acesta,preconizam ca in 2016,vom diversifica stocul cu produse de ultima generatie, pentru a veni in intampinarea clientilor nostrii.